Ori porc, ori măgar, tot un drac! - Fabulă

Turma blândă de mioare,

Au ales stăpân, un porc,

Unicul rege sub soare;

Dar îl doare fix în cot,

De povara grea ce-o cară,

Oile din an în an,

Ori că-i iarnă, ori că-i vară,

Ronţăind un pai, cocean...

Plătind taxe, cumsecade,

(Legea-i lege, nu-i tocmeală!)

Până când lâna le cade.

Ce, n-aţi văzut oaie cheală?

*

Sunt nenumărate-n turmă,

Ba mai dau şi socoteală,

Dacă li se pare glumă,

(Atunci viaţa-i infernală!)

De nu le plătesc la timp,

Le face traiul un chin,

Porcul despotic şi tâmp;

Şi-or mânca amar-pelin...

*

Flămânzite dau năvală,

E un deliciu pe criză,

Doar n-or sta cu burta goală?

Nu le place? Valea! Viză!

Că nu-i ţine nimeni, frate!...

*

Stăpânul cu slăninoară,

Nu-şi ia dare singurel.

Lâna este pe mioare,

La el şorici, niţel chel;

N-ai ce face, slana-i groasă,

Care-i aşternută bine,

Strat în burta pântecoasă,

Şi nu simte nici ruşine!

*

Behăiesc secătuite,

De traiul meschin şi dur,

Mulse, tunse, umilite,

Mai iau şi şuturi din jur,

Că-s bleguţe, limitate,

Blană cu spini ori scaiete,

Şi pier şi de lup mâncate,

Rămânând, firesc, schelete!

*

Răzvrătită rău, o oaie,

O lideră printre ele;

Refuzând hrană "gunoaie",

Ori impozitele grele,

Iat-o la T.V-n şuetă,

Ori prin câte un jurnal,

S-a făcut şi ea, vedetă,

Că protestu-i în zadar!

*

Porcu-i neclintit în lege,

Visteriile-s pustii,

Cum să poată el culege,

De la oaie bogăţii,

Dacă-ar fi aşa milos?

Ar ajunge, vai de el,

Să roadă greţos un os,

Ca un banal, Azorel!

*

Însă într-o bună zi,

Oile s-au răsculat,

Au strigat: -Fie ce-o fi,

Însă noi ne-am săturat!

Viaţa-i mai grea ca infernul,

Am ales o "eroare",

Haideţi să dăm jos guvernul,

Şi tiranul, surioare!

 *

Din nou propagandă mare,

Şi promisiuni, un car,

Şi-au ales şef pe mioare,

Altul mai bun: un măgar!

Ca o morală:

Protestăm, dar în zadar,

Spuneţi-mi ce să alegem,

Dintre un porc şi-un măgar?

Rodul tot noi îl culegem!...

Însă chibzuind vă spun,

Din doi răi pe cel mai bun!