Doi hoţi intră sprintenei,
Într-un coteţ de purcei,
Căci se-apropie Ignatul,
Şi îi chinuie stomacul.
Vor să fure un grăsun,
Să-l pârlească în Ajun,
Sau să-l schimbe cu-n micuţ,
Să mai facă şi-un bănuţ.
*
Au dat iama prin vecini.
Vicleni, adormind pe câini,
Cu ceva medicamente,
Au prins un porc pe-ndelete,
L-au legat bine de bot,
De picioare cu strâns nod,
(Numai pe cele din faţă!)
Să iasă... O cotoroanţă
De babă cu insomnie,
Auzise gălăgie
Şi se-apropie să vadă,
Ce se-ntâmplă în ogradă!?
Cel cu funia în mână,
L-a târât prin bătătură,
Pe şuncosul prizonier.
Băbuţa având un fler,
(E bătrână dar nu-i toantă!)
Aleargă până la poartă,
Să se lămurească ce-i?
Şi de ce proşti de căţei,
N-au făcut măcar un "ham",
Că-i hrăneşte de vreun an.
Beznă mare! Ce să vadă?
Se întoarce în ogradă,
Şi se duce la coteţ,
Şi îl strigă pe gârmeţ:
-Vin' la mama, Mare-Domn!
Dar aude glas de om.
Era hoţul care, iată,
N-a putut fugi spre poartă
C-apăruse Baba-Cloanţa.
Şi îi spune: -Tanti Tanţa,
Eu sunt rozaliul tău!
Am fost demult tiran, rău,
Şi mama m-a blestemat
Şi în porc m-a transformat!
I-am greşit. Ce mă mai plâng?...
Şi-apoi m-a vândut la târg.
Dar mi-a zis că de Ignat,
Voi fi din nou transformat,
Căci nu suportă să vadă,
Cum mă zvârcol prin ogradă.
Inimă de mamă caldă,
M-aş duce ca să mă vadă...
Mi-e dor. Ce minune mare!
Dar dă-mi ceva de mâncare.
Baba parcă s-a prostit!
S-a uitat, s-a tot crucit,
Şi i-a spus: - Milă de sus!
Du-te maică, fii supus
Când te întorci la mămucă,
Că viaţa de porc e scurtă!
S-a dus hoţul chicotind.
Baba la porc jinduind,
Plecă prin vecini să-şi ia
Un gârmeţ mai mic, ceva...
C-un ochi strâns, unul holbat,
Vede porcul transformat:
(Cel furat, nu porcul om!)
-Ai greşit iar Mare- Domn!
Ce-ai mai făcut nătăfleţ,
De-ai ajuns iar în coteţ?!
Ai un noroc chior cu mine,
Căci te cumpăr tot pe tine,
Să aştepţi pân' la Ignat,
La anu, eşti iar băiat!
Las' că-mi iau şi-un godăcel,
Ca să-l sacrific pe el!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu