Ghiţă, veteran în sat,
Tare greu s-a cocoţat
În vârf la dudul bătrân.
Maria trecând pe drum,
Urmăreşte bătrânelul
Cum strânge cu-ncetinelul,
Frunzele mai tinerele.
Oftă: "Păcatele mele,
S-a cam ramolit de tot!
Sau creşte viermi, mă socot..."
Se tot frământa vecina,
Dar o vede şi pe Lina,
Cum din poartă-i indica:
-Vezi Ghiţă, la stânga ta,
Sunt mai tinere, căci eu
Mai am doar un dinte, zău!
Înţeleg că fac salată,
Dar s-o-nghit nemestecată?
Vecina s-a tot mirat...
-Lino, ce va apucat,
Salată din frunzuliţe?
Flămânziţi pe omiduţe!
-Fato, am doar un căţel,
N-am găină, nici purcel,
Ori văcuţă-n bătătură,
Ce naiba să pun în gură?
Las' că frunzele-s gustoase,
Poate facem şi mătase...
Să am milă de omidă,
Îmi strică tot în grădină!
Vine când doreşte ea,
Fără paşaport, ceva...
Se hrăneşte liniştită,
Însă eu mereu lihnită!
Hei, dar sunt cap învăţat,
Iată, m-am reprofilat!
Şi-am făcut şi-o analiză:
Să-ncerce viaţa la criză!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu