Îngâmfare - Rabla şi Jeep-ul - Pamflet

Dacia, rablă bătrână,

Parcată lângă-o fântână,
Jubila misterioasă,
Că va fi iar arătoasă,
Spălată şi lustruită;
Simte că e dichisită,
Să iasă la o plimbare.
Brrr! primi scârţâind tare,
Brusc, un jet de apă rece,
Ce prin găuri uşor trece,
Căci rugina mâncăcioasă,
A mai servit câte-o masă!
Un şuvoi de apărie,
Se prelinge maronie!
Jeep-ul, sclipitor de nou,
Hohoti făcând ecou,
În caroseria sa,
Din cauciucuri sărea,
Tachinând-o că-i epavă,
O bătrânică bolnavă!
-Bunicuţo, tremuri tare!
-Asta e discriminare!
Vreau să mă respecţi un pic,
Las' c-ajungi şi tu bunic!
Râzând o ironizează:
-Eu? Pardon! Sigur, visează...
Aud şoapte la urechi,
C-o s-ajungi la fiare vechi.
Ţi s-a dus vremea, ehei!...
Hopa! pierzi şi din ulei,
Te duci de pe firament,
Mai bine fă-ţi testament!
După crude ironii,
Plânse cu stropi ruginii.
Icneşte, apoi tuşeşte,
Dă rateuri bătrâneşte;
Pufneşte, scoate un fum,
De-a murit o curcă-n drum!
-Voinicule, rosti sec,
Pornesc greu, mă şi înnec,
Însă am cărat în viaţă,
Nu zarzavaturi din piaţă,
Nu "paraşute" ca tine;
Am plimbat persoane fine!
Jeep-ul filă dintr-un far:
-Senilo, tu n-ai habar
Căci eu am dus ca pe bandă,
Doar mărfuri de contrabandă!
Prafuri albe ilegale,
Bijuterii, picturi rare,
Arme de calibru mare,
Bani falşi, şmecheri cu valoare,
Gangsteri cruzi, periculoşi,
Şi traficanţi nemiloşi.
Dar ce-ţi povestesc eu, ţie,
Când ai ani, cred că o mie!
Ea-nghiţi în sec veninul,
După ce-i făcuse plinul,
Au plecat pe rând de-acasă:
Ea, şontâc, nevaloroasă,
Şi la fiare vechi s-a dus.
Jeep-ul a plonjat de sus,
Într-un râu, şi Zmeu, aşa,
S-a "dus" şi" Domnia sa!"

Însă şi bossul cel mare,

Şi marfa lui "de valoare"!