Mesaj pentru copii mari şi mici - Fabulă pentru copii

O ursoaică mai bătrână,
Deveni neputincioasă,
Iar fiica ei, o haină,
Vrea să o scoată din casă.
Se simţea o inutilă,
Căci vedea că încurca,
Scăpa lingura din mână,
Mai mereu când ea mânca.
Apoi sparse şi paharul,
Când a vrut apă să bea,
-Uite, mi-ai distrus cristalul!
Tot zbiera fiica la ea.
Şi grozav se mânia,
Că nu vede foarte bine,
Căci gunoiul îl punea,
În tăviţa pentru câine...
O scotea rău din sărite,
Când nu pricepea ceva,
Şi-o ruga să mai repete,
Însă ea o repezea.
Într-o zi se hotărî
Şi o scoase din bârlog.
("Oare-aşa mult m-o urâ,
Să ajung ca un milog?!")
Şi-i încropi într-o parte,

(Ca un cerşetor pe drum,)

Un culcuş din crengi uscate.
-Aici vei dormi de-acum!
Lacrimile ei, fierbinţi,
I se prelingeau pe faţă
Şi cu mii de rugăminţi,
Se rugă o dimineaţă.
-Iartă, c-am îmbătrânit,
Iartă, că m-am ramolit,
Iartă-mă fetiţa mea,
Că nu mai pot ajuta...
Un ursuleţ o ruga
Pe mama lor, s-o mai lase,
Fiindcă buni le spunea,
Seara povestiri frumoase.
-Las-o mami, ne e dragă,
O iubim şi ne iubeşte,
Nu ţi-e milă cum se roagă
Şi ce rău se tânguieşte?
-Cum, s-o mai suport o iarnă
În bârlog să hiberneze?
S-o mai las? Nici pomeneală,
Doar ca să mă enerveze?...
Şi de-atunci, seară de seară,
Buni-urs, tot tremura,
Sub un ger aspru de iarnă,
Iar fiicei nici că-i păsa!
Însă-n timpul hibernării,
Ursuleţii mai mergeau,
Să se-aşeze lângă buni;
Spuneau că o încălzeau!
Iarna însă se sfârşi,
Iar ursoaica rezistase.
Iată, supraveţui,
Frigul, greu îl îndurase!...
Ursuleţul mititel,
Se apucă într-o zi,
Să facă un pătucel,
Mama-urs îl iscodi:
-Dar ce faci aici copile?!
-Mami, eu voi pregăti
Un pătuţ doar pentru tine,
Să-l ai de-ai îmbătrâni!
Ursoaica s-a îngrozit,
Şi-a dat seama c-a greşit,
Şi chiar în aceeaşi zi,
Înapoi mama-şi primi:
-Iartă-mă măicuţa mea,
Că am procedat aşa!
Am uitat măicuţă bună,
C-o s-ajung şi eu bătrână!

......................................
Şi aşa ursoaica noastră,
Lecţia şi-a învăţat,
Puiul i-a dat de gândit,
Când patul i-a pregătit!