Ripostă acidă - Sonet / Pamflet

Băgându-şi coada ca un drac ţicnit,
Prin texte literare cu valori,
De la şicane dure şi orori,
În smoala-ncinsă singur s-a zvârlit.

"Păzea! striga. Minusculi! Nonvalori!
Eu scriu desăvârşit, sunt cel mai bun,
Vă calc maculatura-s un taifun,
Şi spaime bag în slabii scriitori."

Sunt talentată, dar m-a timorat,
Mi s-a săltat un smoc din blondu-mi păr,
Pitindu-mă în miezul unui măr,
Să nu-ntâlnesc maestru' declarat.

Stând pe cazan, sforţând un alt sonet,
Eu l-am pârlit şi ars într-un pamflet.

Povestea hârciogilor neastâmpăraţi

Pe un braţ de povârniş,
Prin susai, nalbe, măcriş,
Pălămide şi scaieţi,
Doi hârciogi, pui nătăfleţi,
Cu blăniţa cafenie,
Îşi fac rondul la chindie.

Pe furiş, făr' frăţiori,
Şi mama le-a spus în zori,
Să nu plece singurei,
C-or pieri ca vai de ei!
Unu-i cât o nucă mare,
Altu-i cu neastâmpărare.

Deh, n-au ascultat vă zic.

Zvăpăiatu' e-n ilic,
Mititelu' e-n târlici
Cu trei numere maai mici;
Şi-o bonetă înăsprită,
Subţire şi ponosită.

Amurgul i-a salutat.
Un cap mare s-a săltat,
Cu ochi, două lumânări,
Fremătând hulpav din nări;
S-a apropiat hoţeşte,
Şi cu glas mieros grăieşte:

-Vai! ce căutaţi aici,
Prin beznă, firavi şi mici?
Sunt hârtoape, şerpi şi spini,
Pălămizi şi mărăcini,
Noaptea neagră-nfiorează,
Şi-n copii, spaime, creează.

Dac'-aţi şti ce-au tresăltat!
Cel mic palid, timorat,
Îşi ţinea barba uşor,
Dinţii-i clănţăneau de zor;
Şi-a tras boneta în grabă,
Peste ochi să nu mai vadă.

Jivina îşi etala
Nişte colţi şi mesteca
Cam în sec, dar precaut,
Îşi ţinea un ton plăcut,
Şi îi caină şi-i invită
La o cină-n trei, tihnită.

-Nu pot să vă las aşa,
Rătăciţi prin bezna grea.
Fără haine şi desculţi,
Unde umblă duşmani mulţi.
Haideţi la mine acasă,
Unde-i adăpost şi masă.

Deşi e târziu, notez.
Un ţipăt de huhurez,
Venind dinspre povârniş,
Cu privirile pieziş,
Sparse calmitatea toată,
De s-a agitat şi-o baltă.

-Tragedie! a strigat.
Un vulpoi hâd, nemâncat,
A-nghiţit doi frăţiori,
Prin râpi ce îţi dau fiori,
Care i-au crezut cuvântul,
Că e bun precum e sfântul.

--------------------------------------
Şi la capăt de poveste,
La copii le dau povaţă:
Doar măicuţa ocroteşte,
Te mustră şi te învaţă.

Sub cupola nopţii - Poezie pentru copii

Amurgul păşi uşor.Păsările-n cuibuşoare,Au cuprins sub aripioare,Grijulii puiuţii lor..În hugeag, în muşuroi,Furnicuţe cu basmale,După ce-au făcut sarmale,Spală puii câte doi..Curăţei în dormitoare,După sfânta rugăciune,Noaptea lungă-n urâciune,Îi ia lent în somn ca-n zbor..Şi măicuţa Fluturaş,Într-o floare parfumată,"Nani, nani", încântată,Unui băieţel gingaş..Mămăruţa cu doi pui,În pătucuri mititele,Înveliţi cu păturele,Dorm uniţi sub un gutui..Animat, un huhurez,Dintr-un ascunziş în taină,Îmbrăcând grăbit, o haină,Cântă nopţii cu mult crez..Fâl, zburase. Iar s-a-ntors,Cuprins de singurătate.Şi când ziua se abate,Îşi zări straiul pe dos..Alarmat, vădit jenat,Printre frunze lătăreţe,Fâstâcit a făcut feţe,Somn adânc şi-a înscenat.

Din croşetul unei zile - Poezie pentru copii

Vânt domol, zarvă-n frunzare,

Cer senin, când ploi călduţe,

Floricele prin ponoare,

Urzici, ştevii, ciupercuţe.

Sar lăcustele tăcute,

Mişcând ierburi mătăsoase,

Cu rochiţe verzi, în cute,

Iubesc zilele frumoase.

Roşie pe aripioare,

Buburuza e grăbită.

Cu buline pe spinare,

A scăpat de laringită.

Ca o mare verzulie,

Lanurile, dimineaţă,

Croşetându-şi maci, o mie,

Văl de purpuriu înalţă!

Ciocârlia-n armonie

Cu un ciocârlan, un june,

Au umplut vasta câmpie,

Cu tril amplu, o minune!

Asfinţitul dă bineţe,

Gânditor trecu colina.

Noaptea, ca şi la alteţe,

Îi stinse tiptil, lumina.

1 Iunie, strop din Rai - Poezie pentru copii

Vino azi, dacă ţi-e dor,
În visul copiilor.
Şi-o să guşti, dacă mai stai,
Strop din colţul meu de Rai.
.
E-ntâi iunie şi-i zor
Că-i ziua copiilor.
Freamăt, raze, tril şi flori,
O feerie de culori.
.
Cireşul s-a-mbogăţit,
Bujorii au înflorit,
Răsfirând mireasma lor,
Doar din drag, copiilor.
.
Cu obrajii rumeniţi,
Poznaşi, veseli, dichisiţi,
Vom sărbători aici,
Cu părinţi, dascăli, bunici.
.
Hai, rămâi, că nu mă mir,
Doar o zi ca musafir.
Şi-o să guşti, dacă mai stai,
Strop din colţul meu de Rai.

Răsplata unui solidar - Sonet / Pamflet

Don' Solidar, cu o chelie deasă,

O namilă hidoasă, nespălată,

Că apa-i pură, scoate orice pată,

Ţinea isonul unui "porc de rasă".

Având limbaj cules din mahalale,

Sau poate din diforma căpăţână,

Când se scălda-n nămoluri şi ţărână,

"Dă-le maestre, fufelor, la gioale!"

Un păpuşar, o slugă virtuală,

Să poată căpăta un comentariu,

Sperând că-i dă maestru, onorariu

De pupător în...fix partea dorsală.

Şi stând gârbov, ca semnul de-ntrebare,

A strâns din dinţi c-a fost "răsplata" mare.

Cândva viril... / Sonetul unui impotent

Cândva viril...azi anaconda-i moartă,

Cert, râma e mai tare-n semeţie,

Şi am luat viagra, pumni, să-nvie,

Dar nicio şansă, mi-am strivit-o-n poartă.

.

Nu "solo", ajutat de fosta soaţă,

Că m-a găsit c-un june-n aşternuturi,

Testând modernul; strigându-ne "rebuturi",

Zvârlindu-ne ocări şi-acid pe faţă.

.

De groază să nu vândă prin jurnale,

Am alergat-o ca Adam nudistul,

Blocându-i calea-n poartă, eu, artistul,

Mi-am schilodit potenţa-n balamale.

.

Acum jelesc la flaut, trombonistul,

Urând femeia, dezmierdând-o "poale".

Sonet discriminatoriu - Sonetistul

Cu psihoză, netratat, părăsit, frustrat şi trist,

De măicuţă renegat, cu un ştreang la căpătâi,

Şi-un săpun alunecos, nu să-mi spăl jegu-n călcâi;

Îmi vărs "lava" pe facebook şi saituri, că-s sonetist.

.

Sonetist şi nu sonat, diferenţe sunt şi ba!

Bădăran licenţiat, cu diplomă de ratat,

Şomând, parcă-s posedat, depresiv, un dereglat,

Şi incult; pe autişti, public, i-am discriminat!

.

De aş fi inteligent, afrontul n-aş fi comis.

Imprudent, neinformat, n-am ştiut cât e de grav,

Şi înot în ilegal, ca şi infractorul brav,

Iar la Strasbourg voi răspunde multor autişti, precis!

.

Sonetist şi Trombonist, o manie, un nărav,

Cert, când voi afla verdictul, las bilet: "M-am sinucis!"