miercuri, 9 ianuarie 2013

Gelozia, otravă dulce



Fantasmă e gelozia,
E rudă cu nerozia!
O scorpie nărăvaşă,
O perfidă, o vrăjmaşă!
*
Sentiment chinuitor,
Jalnic şi înjositor,
Macină suflet şi minte,
Strivind aprig, jurăminte!
*
Năvăleşte, te răneşte,
Raţiunea îţi orbeşte,
Nesiguranţa-i în tine,
Te fierbe încet şi bine!
*
Scoate lacrimi, insomnii,
Promisiuni mii şi mii;
Vorba grea ce otrăveşte,
Şi dragostea o umbreşte.
*
Când iubirea este mare,
E ca sarea în mâncare!
Dacă scapi puţin mai multă,
Gândirea e o incultă!
*
Devine periculoasă,
Criminală, pătimaşă,
Arde ca şi un tăciune,
Distrugând relaţii bune!
*
De-i dozată cu măsură,
Gelozitu' o îndură
Şi se stinge-n jurăminte,
Se înmoaie, i-o cuminte!
*
Dacă cel de lângă tine,
Nu-i gelos, nu e de bine!
Te frămânţi: "Nu mă iubeşte!..."
Asta te nelinişteşte!
*
Simţi de parcă ai uitat,
Că pe flori nu le-ai udat.
Te supără, nu prea tare,
Nu îţi place, dar nu doare!
*
Ce e gelozia, oare?!
Amestec de enervare,
Furie, frică în sine,
Neîncredere. Nu-i bine!
*
Când ţi-e "cald" în pielea ta,
Nimic nu te-o zdruncina.
N-ai dileme, vreo frustrare,
Şi nici stări nimicitoare.
*
Fii gelos însă puţin,
Nu-i otravă sau venin.
Dacă nu m-ai gelozi,
De ciudă cred c-aş muri!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu