Nedreptatea - Fabulaţie

La o sărmană găină,

I se caută pricină:

Ba că e cu moţ în cap,

Ori că-i grasă şi nu-ncap

Puişorii la mâncare;

Ori cotcodăceşte tare,

Că-i pestriţă, ba-i vopsită,

Şi c-ar fi o lenevită.

*

Dar ştiţi voi care-i pricina?

Nedreptatea! Gospodina

O răsfaţă şi-i vorbeşte,

Şi pe furiş o hrăneşte.

-Ce, numai Grasa se ouă?

Au strigat în cor vreo nouă.

Noi ce facem în poiată,

De unde strânge deodată,

Un paneraş plin cu ouă,

De e soare, ori că plouă?

Nu e drept faţă de noi!

Şi i-au declarat război.

Nu moţatei, să vă spun,

Chiar stăpânei lor, acum!

*

Sătule de nedreptate,

Puici, ouătoarele toate,

S-au furişat la ouat,

Prin tufişuri şi prin sat.

Nici cocoşul, şeful Creastă,

N-a putut să le oprească!

Gospodina la-nserare,

Căutând prin cuibuşoare,

Bombăne nedumerită:

"Coţofană hemesită,

Să-ţi însuşeşti ca o hoaţă,

Munca altora pe faţă?!"

Aşa s-a-ntâmplat opt zile.

"Dar niciun lătrat de câine

Să n-aud când vine-n zbor,

Nici ţipet de puişor?!"

*

S-a pus stăpâna la pândă,

N-a trecut nicio secundă,

Şi văzu că fiecare,

Găinuşă ouătoare,

Când simţea că oul vine,

Vâjj, trecea pe lângă câine,

Şi se pitulau ca mute,

Printre tufele din curte.

Uluită le-a certat:

-Fetelor, aţi căpiat?

Aveţi cuiburi mătăsoase,

Voi, prin locuri tari, spinoase?!

Ce-aţi păţit? Ce e cu voi?

-Hei, ţi-am declarat război!

Nu e drept faţă de noi,

Să scormonim în gunoi,

După gândaci, râme reci,

Sau să ne dai boabe seci,

Pe când Grasei, ziua toată:

"Vin' la mama, te adapă!..."

Apă  proaspătă şi hrană,

Iar noi muncim de pomană.

Tot un ou face pe zi,

Noi la fel şi atunci zi-ii,

E normal stăpână bună,

Ai doar una-n bătătură?

*

Stăpâna s-a ruşinat,

Le-a vorbit, le-a alintat,

A promis că de acum,

Vor primi ce e mai bun,

Şi vor fi tratate toate,

Şi buchete şi moţate,

În acelaşi mod, căci zău,

Toate fac un singur ou!