M-a umplut vara de farmec, şi de grâne, maci şi greieri!
S-a ivit azi, la răscruce, s-o descânt în versuri line,
Cu cireşe, flori mărunte, triluri, ape cristaline,
Şi îmi cântă, şi îmi râde, până spicele îmi treieri.
M-a umplut de ploi călduţe, de azur şi curcubee,
De patrule de albine, zburd şi vântişor şăgalnic,
De mulţi fluturi de mătase, de astru ce arde falnic,
Şi de nopţi ca diamantul când ne pierdem pe-o alee...
M-a umplut vara de izmă, de mireasmă de căpşune,
De orăcăit de broaşte şi măicuţe-naripate,
Cum îşi instruiesc puiuţii ca să zboare mai departe;
De candoare, fremătare, de tălăngi dinspre păşune.
M-a umplut vara de feeric, fascinantă-i ca o carte!
Să m-apropii, să o mângâi ca pe-o unică minune...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu