Răzbunarea lui Melinte - Pamflet

Sunt Melinte, slab, cuminte,

Ce-am rămas doar cu un dinte,

Când nevasta, cap făr' minte,

Mi-a dat  să mănânc plăcinte.

.

Îmi zici că plăcinta-i moale?

La soţia ta, se pare!

Căci a mea, Doamne mă iartă,

Făcu aluat de piatră.

.

Recunoştinţa din mine,

Vrea s-o răsplătească bine.

I-am adus, să spele rufe,

Apă din bălţi, de sub tufe.

.

A plouat vreo patru zile,

S-a strâns mâlul, multe kile!

Şi-am pus-o într-un lighean

Să spele...sper, că vreun an!

.

Ce-a urmat... Nu-s căpcăun!

Le clăteşte şi acum,

Şi-a trecut o săptămână.

Se credea doar ea, nebună?

.

Ieri mi-a spus că nu sunt lemne,

Să facă ciorbă, pesemne,

Că mâncase prune crude;

I-am tăiat doar sălcii ude.

.

Cinci ore îngenunchiată,

A lăcrimat lângă vatră,

Suflând, gata să plesnească,

Focul să îl înteţească!

.

Nici scânteie, foc, jăratic...

Ea mă crede tont, lunatic,

Să-mi dea ciorbe din susai,

Şi fripturi din broaşte? Vai!

.

Eu par molcom ca şi tata,

Dar când mi se pune pata,

Semăn cu mama, leit,

Spuneţi, cât să mai înghit?

.

Mi-a tot dat "răbdări prăjite",

Pâini ca roca-nţepenite;

Fripturi din pui de gutui,

Tocăniţe amărui...

.

M-a lăsat făr' bărbăţie,

Când m-a îmbăit în vie,

Multe ore, sub un nuc,

În curent...şi-s eunuc!

.

Cât am fost îndrăgostit,

Am răbdat şi n-am crâcnit!

Doar că de aşa iubire,

Cert că mi-am venit în fire!

.

Azi fu ultima răsplată!

Îi făcuşi o ciocolată

Din piper, pământ şi zgură,

Acum şi ea-i cheală-n gură!

--------------------------------------------

Nu-i răzbunare! Răsplată!

Nu rămân dator vreodată...

Gata, mă simt împăcat,

I-am copt-o ca un bărbat!