Râurile curg agale.
Vântul târşâind, îşi cară
Saboţeii. Şi sub poale
De păduri întunecate,
S-a ascuns că nu mai poate!
.
Sufocată de căldură,
Vrăbiuţa-şi face baie
Într-un şanţ, lângă o şură.
Praful arde în văpaie,
Iar un nor tânjind de sete,
Se descalţă de şosete.
.
Plescăind apa din baltă,
Cârd de gâşte certăreţe,
Se scufundă şi se saltă,
Şi-n zvâcnire dau bineţe
Libelulelor sfioase,
Colorate, graţioase.
.
-Aoleuuu, ce zăpuşeală!
Cârcotise o broscuţă.
Vru să-i ceară socoteală
Verii, însă din căsuţă,
Greierele o îmbie:
-Facem o paranghelie?
.
-Tiii, dar ce idee, frate!
Izbucni înveselită.
Şi-ncepu iute, să-şi cate,
Cobza mică, învechită,
Şi-n duet cu greieraşul,
Îşi alină copilaşul.
.
Vântul s-a trezit. Căscase.
Şi străpuns de-nfiorare,
S-a întins, făcând grimase.
Transparent, ieşi la soare,
Şi-ntâlnind în cale, vara,
O curtase până seara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu